Riscurile utilizării softurilor nelicențiate

Riscurile utilizării softurilor nelicențiate sunt de trei feluri: penale (Legea 8/1996 pedepsește instalarea și folosirea neautorizată a programelor pe calculator cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă), civile (despăgubiri care pot ajunge la triplul sumelor datorate legal) și de securitate (programele piratate vin des cu viruși și nu primesc actualizări).

Principalele prevederi legale privind folosirea programelor de calculator se găsesc în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată în 2018 și modificată de mai multe ori de atunci. Când timpul vă permite, vă recomandăm să o citiți, ca să cunoașteți riscurile la care vă expuneți și situațiile în care licențierea este corectă.

Cine poate reclama firma pentru softuri nelicențiate?

Principalul îndreptățit să pornească o acțiune este chiar titularul drepturilor, de regulă producătorul programului. Legea permite însă ca aceleași cereri să fie făcute, în numele lui și pe baza unui mandat, și de organismele de gestiune colectivă, de asociațiile de combatere a pirateriei sau de persoanele autorizate să folosească drepturi protejate de lege (art. 188 alin. 1).

Folosirea programelor fără licență este infracțiune, așa că o poate cerceta și poliția, sub supravegherea procurorului. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) face, la cererea organelor de cercetare penală, constatările tehnico-științifice despre programele găsite, pe cheltuiala inculpaților, dacă vinovăția lor se dovedește (art. 181 alin. 1 lit. j).

Totuși, din experiența noastră, cel mai des întâlnit motiv al unor astfel de controale a fost sesizarea făcută de un „proaspăt” fost angajat, nemulțumit de felul în care s-a încheiat colaborarea. Un alt motiv des întâlnit au fost sesizările unor firme colaboratoare cărora nu li s-au mai plătit facturile.

Pe lângă acestea, producătorii mari de programe își rezervă de obicei, prin contractele de licență, dreptul de a verifica dacă firma are licențe pentru tot ce a instalat.

Ce sancțiuni riscă o firmă care folosește programe fără licență?

• Închisoare sau amendă penală. Reproducerea neautorizată a programelor pe sisteme de calcul, prin instalare, stocare, rulare sau executare, afișare ori transmitere în rețeaua internă, este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă (art. 195).
• Despăgubiri. Instanța stabilește despăgubirile după prejudiciul cauzat titularului, în special câștigul nerealizat și beneficiile obținute pe nedrept de cel care a folosit programele, sau, dacă aceste criterii nu se pot aplica, la triplul sumelor care ar fi fost datorate legal pentru licențe (art. 188 alin. 2).
• Măsuri provizorii, chiar înainte de proces. Instanța poate dispune, între altele, conservarea probelor, măsuri asigurătorii asupra bunurilor firmei, inclusiv blocarea conturilor bancare, și sechestrarea materialelor și a instrumentelor folosite (art. 188 alin. 3 și 6).
• Ridicarea probelor. Instanța poate autoriza ridicarea obiectelor și a documentelor care dovedesc încălcarea drepturilor, chiar dacă se află la firmă (art. 188 alin. 7).
• Răspunderea penală a firmei și a persoanelor. Potrivit Codului penal, poate răspunde penal și firma, ca persoană juridică, nu doar persoanele care au instalat programele sau au cerut instalarea lor, inclusiv administratorul.

Versiunea veche a acestui articol cita articolul 139 și o amendă fixă pentru persoanele juridice. La republicarea din 2018, articolele legii au fost renumerotate, iar sancțiunile de mai sus sunt cele din forma actuală a legii.

Ce riscuri de securitate aduc programele piratate?

• Viruși și programe de spionaj. Programele „crăpate” și generatoarele de chei sunt una dintre cele mai folosite căi de răspândire pentru ransomware, pentru programele care fură parole și pentru cele care minează criptomonede pe calculatoarele firmei.
• Fără actualizări. Un program piratat nu primește, de regulă, actualizările de securitate, așa că vulnerabilitățile rămân deschise.
• Fără suport. Când programul se strică sau pierde date, producătorul nu vă ajută.
• Conformitate. Pentru firmele care intră sub NIS2 (OUG 155/2024), programele fără licență și fără actualizări sunt greu de împăcat cu obligațiile de gestionare a riscurilor de securitate. Iar dacă din cauza lor se scurg date personale, firma răspunde și conform GDPR.

Cum preveniți aceste probleme?

Costul licențelor poate fi mare, dar multe programe se plătesc acum lunar, pe abonament (de exemplu Microsoft 365), ceea ce împarte costul în timp. Pentru unele nevoi există și alternative gratuite și legale, precum LibreOffice. Cel mai bun lucru rămâne o politică de licențiere pe care să o respectați, ca toate programele folosite să funcționeze cu licență.

Politica de licențiere se face individual, pentru fiecare companie, în funcție de numărul de echipamente, de programele folosite și de cât de des cumpărați echipamente noi. Ea ar trebui să includă:

• un inventar al programelor instalate, verificat periodic, comparat cu licențele cumpărate;
• dovezile licențelor: facturi, contracte, certificate și accesul la conturile de licențiere ale producătorilor;
• drepturi de administrator restrânse, ca angajații să nu poată instala programe după bunul plac;
• atenție la licențele legate de echipament, de exemplu licențele OEM de Windows, care nu se mută pe alt calculator;
• închiderea licențelor la plecarea angajaților, ca abonamentele să fie mutate sau oprite, nu plătite degeaba.

Aflați și cum vă asigurați că licențele deținute sunt valide.

Acest articol este informativ și nu ține loc de consultanță juridică; pentru o situație concretă, consultați un avocat.

Evidența licențelor și inventarul programelor instalate fac parte din Mentenanță IT la RezolvIT. Dacă vreți să știți dacă toate programele din firmă sunt licențiate corect, pornim de la un Audit IT gratuit, din care rezultă și prețul exact.