Ce trebuie să facem pentru a nu cădea pradă atacurilor de tip phishing sau spearphishing

Ca să nu cădem pradă atacurilor de tip phishing sau spearphishing, trebuie să verificăm adresa site-ului înainte de a introduce o parolă, să activăm autentificarea în doi pași și să confirmăm pe alt canal orice cerere neobișnuită, mai ales dacă e vorba de bani sau de date de logare.

În acest material vom aborda câteva dintre tipurile de phishing și vom discuta despre felul în care trebuie să ne comportăm, pentru a nu cădea pradă atacurilor.

Phishingul este o tehnică de social engineering prin care hackerii încearcă să obțină parolele și datele sensibile ale utilizatorilor. Scopul lor este compromiterea conturilor, pentru a avea acces la și mai multe informații personale sau la banii victimei.

Atacurile de tip phishing se desfășoară pe e-mail (vedeți și cum funcționează e-mailul), la telefon, prin SMS sau prin aplicațiile de mesagerie și, de regulă, utilizatorului i se cere să introducă datele de logare pe un site fals. Paginile malițioase arată la fel ca Microsoft 365, Dropbox, Facebook, site-ul unei bănci, al unei firme de curierat sau al unei instituții.

Phishing pe Facebook

Este destul de comun ca e-mailurile pe care le primiți să imite notificările Facebook sau Dropbox. Mai exact, să vă anunțe că cineva v-a menționat pe Facebook sau că o persoană a partajat un document cu dumneavoastră pe Dropbox. Varianta cea mai frecventă în firme imită astăzi Microsoft 365: un „document partajat”, o „căsuță de e-mail plină” sau o „parolă care expiră”.

Aceste atacuri se bazează pe faptul că utilizatorii nu sunt atenți, fac click pe linkurile primite pe e-mail și apoi se loghează pe platforma falsă. De cele mai multe ori, după ce sunt introduse datele de logare pe site-ul fals, utilizatorul este redirecționat către serviciul legitim, ca să nu observe nimic.

Dacă adresa de e-mail este compromisă, hackerii pot obține acces și la alte conturi create folosind acea adresă.

Sunt și cazuri în care hackerii studiază corespondența primită și planifică atacuri specifice.

Spoofing

Spoofingul este un procedeu prin care hackerii falsifică adresa expeditorului, astfel încât mesajele trimise de ei să pară că vin de la adrese legitime (ex. no-reply@facebook.com).

La fel se întâmplă și în cazul apelurilor telefonice. Pe telefon poate fi afișat numărul băncii, dar nu avem garanția că persoanele care sună sunt neapărat de la bancă. Dacă aveți dubii, închideți și sunați dvs. la numărul oficial al băncii.

Spoofingul pe e-mail se poate bloca în mare parte prin trei setări tehnice ale domeniului: SPF, DKIM și DMARC. Din februarie 2024, Google și Yahoo le cer expeditorilor care trimit volume mari de e-mailuri. Pentru o firmă, configurarea DMARC împiedică pe oricine să trimită e-mailuri care par să vină de pe domeniul ei.

Adrese URL false și site-uri phishing

Hackerii cumpără domenii cu nume foarte apropiate de numele serviciilor legitime (ex. goolge.com în loc de google.com) sau folosesc diverse subdomenii (ex. facebook.com.importantsecurityreview.co).

Tot mai des, linkul nu mai apare deloc în text, ci într-un cod QR: pe un afiș, pe o factură sau într-un e-mail. Un cod QR scanat cu telefonul vă poate duce la fel de bine pe un site fals, iar pe ecranul mic adresa se verifică mai greu.

Diferența dintre Phishing și Spearphishing

Spearphishingul este un atac de phishing creat în mod personalizat pentru a ținti o singură persoană. Aceste atacuri pot fi foarte eficiente, întrucât folosesc informații reale pentru a prinde utilizatorul în capcană.

Atacurile de tip phishing sunt trimise în masă către mai mulți utilizatori.

Pentru a iniția atacuri de tip phishing sau spearphishing, hackerii utilizează procedeul de spoofing, ca să lase impresia că mesajele sunt legitime.

În firme, cea mai costisitoare formă de spearphishing este frauda prin e-mail de business: un mesaj care pare să vină de la director, de la contabil sau de la un furnizor cere o plată urgentă sau anunță că furnizorul și-a schimbat contul bancar.

Ce s-a schimbat în phishing din 2021?

Phishingul a devenit mai greu de recunoscut în ultimii ani:

• Mesajele sunt scrise cu inteligență artificială, deci nu mai au greșelile de exprimare după care erau ușor de recunoscut, nici în limba română.
• Vocea poate fi imitată. Atacatorii pot clona vocea unui șef sau a unei rude din câteva înregistrări publice și sună cu o cerere urgentă.
• Codul din autentificarea în doi pași poate fi interceptat. Unele kituri de phishing se pun între utilizator și site-ul real și fură sesiunea deschisă imediat după logare, inclusiv codul primit prin SMS sau din aplicație.
• Codurile QR au devenit o metodă obișnuită de a ascunde linkul, cum am arătat mai sus.

Cum recunoașteți un mesaj de phishing?

Un mesaj de phishing are aproape întotdeauna cel puțin unul dintre aceste semne:

• vă grăbește („contul va fi blocat în 24 de ore”, „plata trebuie făcută azi”);
• vă cere să vă logați, să descărcați un fișier sau să confirmați date personale ori bancare;
• adresa expeditorului sau a linkului nu se potrivește exact cu cea a firmei pe care o imită;
• vine pe neașteptate, de la o firmă de curierat, o bancă sau o instituție, despre un colet, o plată ori o datorie de care nu știați;
• cere schimbarea contului bancar al unui furnizor sau o plată în afara procedurii obișnuite.

Cum putem să ne securizăm conturile, pentru a nu cădea pradă atacurilor de tip phishing?

Pentru a nu ajunge victima hackerilor, este recomandat să se activeze autentificarea în doi pași la toate serviciile care oferă această facilitate de securitate.

Chiar dacă hackerul reușește să vă păcălească și să vă afle parola, în cele mai multe cazuri nu va reuși să se logheze în contul dumneavoastră, întrucât nu poate valida pasul următor de securitate. Pentru că unele kituri de phishing pot intercepta și codul, cea mai sigură variantă sunt cheile de acces (passkeys) și cheile de securitate fizice: ele funcționează doar pe site-ul real, deci nu pot fi folosite pe o pagină falsă. Mai multe găsiți în articolul cu reguli de bază pentru crearea de parole sigure.

Chiar și așa, recomandarea este ca utilizatorii să fie foarte atenți la linkurile pe care dau click și să verifice mereu dacă în bara de adrese a browserului este numele site-ului legitim sau ceva ce doar seamănă foarte bine cu el. Cel mai sigur este să intrați pe site scriind singuri adresa sau dintr-un marcaj salvat, nu din linkul primit.

Ce faceți dacă ați dat click pe un link de phishing?

Dacă ați introdus parola pe un site fals, schimbați-o imediat, de pe alt dispozitiv, și închideți toate sesiunile active ale contului. Apoi:

• anunțați echipa IT, care poate verifica dacă s-a logat altcineva și poate bloca accesul;
• dacă ați introdus datele cardului, sunați imediat la bancă, la numărul de pe spatele cardului;
• schimbați parola și la celelalte conturi unde ați folosit-o;
• raportați mesajul ca phishing din aplicația de e-mail; incidentele de securitate cibernetică se pot raporta și la DNSC, la numărul unic 1911.

Cum își protejează o firmă angajații de phishing?

O firmă se protejează de phishing combinând măsurile tehnice cu instruirea oamenilor:

• filtrarea e-mailurilor, care oprește majoritatea mesajelor înainte să ajungă în căsuță;
• SPF, DKIM și DMARC configurate pe domeniul firmei;
• autentificare în doi pași obligatorie pentru toți angajații;
• o regulă scrisă pentru plăți: orice cerere de plată urgentă sau de schimbare a contului bancar se confirmă printr-un telefon la un număr deja cunoscut, nu la cel din mesaj;
• instruiri periodice, cu exemple reale și simulări de phishing.

Vedeți și articolul despre cele 5 acțiuni simple de securitate cibernetică pentru firmele mici și mijlocii.

RezolvIT este o firmă de servicii IT gestionate din București, certificată ISO/IEC 27001, care pune mare preț pe respectarea normelor de securitate și pe securizarea infrastructurii de la birou. Ne ocupăm de Securitate IT pentru firme de orice mărime și pornim de la un Audit IT gratuit.